Marele Orient al României

Francmasoneria practicată de către Marele Orient al României interzice prozelitismul. Ea se face cunoscută prin mijloace media, dar ea nu are o acțiune directă și programatică de contactare a unor personalități sau a unor persoane. Totuși, ea încurajează contactul de introducere pentru profanii care au fost recomandați de către frați și surori și pe care aceștia îi consideră ca fiind în acord cu valorile Francmasoneriei. Fiecare profan care își depune cererea de a fi inițiat – de a parcurge ritualul de inițiere – se află în majoritatea cazurilor sub cauțiunea morală a unui membru al asociației noastre. Exista, de asemenea, și candidaturi spontane, pe care asociația noastră le încurajează.

Pentru ca dosarul de candidatură să fie întocmit, este necesară o cerere adresată Maestrului Venerabilului al lojii care se află cel mai aproape de domiciliul candidatului sau direct la Marele Orient al României. După un prim contact cu Venerabilul lojii, urmează o serie de trei interviuri cu frați și/sau surori ai atelierului. Aceste interviuri vor permite lojii să judece compatibilitatea candidatului cu valorile Francmasoneriei și gradul dorinței sale sincere de a se alătura asociației și de a înțelege și practica valorile sale. Toate informațiile transmise asociației sunt oricând accesibile și pot fi modificate de către candidatul care depune cererea.

Loja nu judecă persoana, ci judecă mai degrabă în ce măsură percepe ea că profanul este interesat de practica valorilor masonice și în ce măsura se poate acesta integra în grupul de frați și/sau surori care formează loja. Orice examinare a candidaturii este în mod egal atât o judecată subiectivă a ceea ce ar fi noul frate sau noua soră în Francmasonerie – daca el/ea și-ar găsi locul – cât și o judecată asupra capacitații lojii de include în armonie un nou participant și de a-i aduce ceva care sa-l ajute în evoluția lui/ei personală.

Inițierea în Francmasonerie este, din acest punct de vedere, dificilă, însă ieșirea din Francmasonerie este ușoară: este necesară o simplă cerere. Această procedură deosebește Francmasoneria, de exemplu, de orice organism sectar în care intrarea este ușoară, iar ieșirea este dificilă.

Marele Orient al României nu are ca strategie acumularea inițierilor. El nu consideră ca importanța socială a Francmasoneriei este o consecință a numărului de membri. Autoritatea masoneriei provine din păstrarea și continuarea unei tradiții istorice. Francmasoneria nu este o asociație de origine recentă, ci o instituție verificată într-o perioadă lungă de timp istoric; ea depășește fluctuațiile politice ori de regim social. Francmasoneria nu a încetat să existe nici atunci când ea fost desființată de către autoritățile statutului pentru că esența sa nu rezidă în membrii săi, ci în valorile pe care le apără.

Francmasoneria nu este o organizație secretă. Ea se definește ca discretă, în măsura în care simbolismul, ritualul, valorile și acțiunile sale sunt de domeniul public. Francmasoneria, ca o măsură de protecție, își rezervă dreptul de a nu face de domeniul public lista membrilor săi. Ea consideră că fiecare Francmason este liber să-și dezvăluie sau nu identitatea, dar interzice în mod expres ca acesta să dezvăluie identitatea unui alt Francmason fără acordul sau (ceea ce este o discreție fundamentală). De asemenea, ca o consecință directă a acestui principiu de discreție asupra identității membrilor săi, asociația nu permite nici accesul public la reuniunile (ținutele) sale masonice.

Francmasoneria nu este un club, nu este o religie; nu este o școală; nu este o psihodramă și nici o terapie. Francmasoneria nu este un sindicat și nici un partid politic, nu este o sectă și nici nu este o asociație de asigurare mutuală.

Marele Orient al României nu este nici ateu și nici credincios. El este laic. Membrii săi consideră că orice credință religioasă este o opțiune personală și ea trebuie apărată. Opțiunile religioase și instituțiile religioase sunt egale în fața legii, iar credința religioasă este garantată. Credința religioasă nu reprezintă un criteriu pentru acceptarea sau refuzul unei candidaturi.

«Francmasoneria nu este nici deistă, nici atee, nici chiar pozitivă. Fiind o instituţie care practică solidaritatea umană, ea este străină oricărei dogme şi credinţe religioase. Principiul unic al ei este respectul absolut al libertăţii de conștiință» (Extras din Conventul Marelui Orient al Franței din 1876)

Simbolurile și limbajul – termenii și frazeologia utilizate în Francmasonerie – sunt arhaice și se modifică într-un timp extrem de lung. Aceasta permite universalitatea masoneriei. Ea are un unic cod oriunde în lume. Acest lucru face ca, dincolo de diferențele de limbă națională sau de recunoașterea profesională ori socială, frații să posede un limbaj compus din simboluri și din valori comune. Acest lucru ușurează comunicarea, înțelegerea și acceptarea indivizilor de pe diverse continente și îi situează pe un teren de egalitate. Dacă o națiune ca România își pune problema integrării într-un spațiu geografic politic și economic ca Europa, Francmasoneria românească, de orice particularitate ar fi ea, nu își pune această problemă pentru că membrii săi fac deja parte din aceasta comunitate.